Home » Saptamana aceasta » Saptamana 47-2014 » METROUL ASA CUM IL STIM…

Informatii galerie foto:

Nume: METROUL ASA CUM IL STIM…
Descriere: În anul 1908, un tânăr student, Dimitrie Leonida, care avea să devină o somitate inginerească de talie europeană, își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în București. Primele tentative de a construi un metrou în București datează din anii 1909 – 1910, când se negocia cu firma Siemens & Halske din Germania concesionarea construirii liniilor de tramvai. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, membri ai Consiliului Tehnic al Bucurestiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de firma germană pentru liniile de tramvai erau foarte mari și ar fi putut acoperi costurile metroului. Propunerea a fost reluată în anii 1929 – 1930, când se discuta Planul de sistematizare a Capitalei, în cadrul comisiei conduse de arhitectul Duiliu Marcu, dar a rămas fără efecte concrete. Între anii 1936 – 1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție (planșeu înlăturat cu ocazia lucrării de "Amenajarea Râului Dâmbovița în Municipiul București", aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 242/1987 s-a pus din nou problema construirii metroului, ca singura soluție de preluare a fluxurilor de călători într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a blocat și această inițiativă. În anul 1952 s-a emis o Hotârâre a Consiliului de Miniștri privind înfiintarea Institutului de Proiectare și a Direcției Generale a Metroului din București, ambele subordonate Ministerului Transporturilor. Timp de doi ani s-au elaborat studii, dar, sub influența școlii sovietice, care recomanda pentru metrou și funcția de apărare, spre a fi folosit ca adăpost împotriva bombelor în caz de război, s-au avut în vedere adâncimi între 20 și 40 m. Aceasta ar fi implicat costuri foarte mari, imposibil de acoperit de o economie șubredă. Ca urmare s-a hotărât desființarea unităților create și amânarea sine die a construcției metroului. În 1970, Întreprinderea de Transport București (care s-a transformat în 1990 în RATB) nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele nou construite ale orașului, chiar dacă rețeaua era una din cele mai mari din Europa. În anul 1971, în cadrul Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti (CPMB), s-a înființat o Comisie centrală condusă de președintele CPMB, Dumitru Popa, precum și a unui colectiv de lucru, format din specialiști de la ITB, IPB etc., cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului. Aceasta a ajuns la concluzia că unica soluție potrivită ar fi constuirea unei retele de trenuri subterane – întorcându-se de fapt la concepția părăsită dintr-o perioadă interbelică. În anul 1975 s-au declanșat efectiv lucrările de construcție a metroului. prin care se înființa Întreprinderea Metroul Bucuresti (IMB), care urma să fie proiectant general, antreprenor general și beneficiar al investiției. Toată construcția s-a bazat pe studiile efectuate de specialiștii din România folosind echipamente produse în uzinele românești. Metroul S.A. este compania care a construit metroul și care se ocupă și astăzi de dezvoltarea rețelei. Fiindcă București se află pe un strat acvifer, majoritatea stațiilor și tunelelor a fost construită folosind o metodă de „a săpa și a acoperi” rezultând în faptul că metroul din București este puțin adânc. Cealaltă metoda utilizată pentru construcția a fost forarea mecanică a solului sub suprafață la o adâncime medie de 15 m. Metroul bucureştean împlineşte 33 de ani la 19 noiembrie. Istoria lui nu începe însă în anii '70, ci cu mult mai devreme, în anii '30. Adevarul.ro vă propune, timp de o săptămână, o radiografie a metroului bucureștean văzută prin ochii lui Octavian Udrişte, unul dintre cei cinci temerari ai metroului din România Ideea unui metrou în Bucureşti a apărut la începutul secolului al XX-lea, în anii '30, pornind de la Dimitrie Leonida. „N-am avut noi forţa economică ca să-l facem atunci, a intervenit şi războiul şi s-a ales praful de metrou. După aceea s-a realizat un joint venture româno-sovietic, în 1950, SOVROM Metrou. SOVROM Metroul ar fi însemnat un efort economic greu de suportat într-o ţară afectată de război şi de secetă, cu alte cuvinte, chelului tichia de mărgăritar îi lipsea. Astfel, în '52 s-a renunţat la afacere. în 1972. „La nu ştiu ce plenară a Comitetului Central, a zis el: «Facem metroul», dar a pus condiţia să-l facem singuri. Fără ruşi, fără nemţi, fără francezi, să fie un metrou sută la sută românesc. Lucrările au început la Piaţa Unirii, între Unirii şi Izvor, pe malul drept al Dâmboviţei. Cartierul Uranus, unde avea să înceapă construcţia monstruoasă a Casei Poporului, încă nu era demolat, iar linia metroului a trebuit să urmeze cursul Dâmboviţei. Dat fiind subsolul nisipos şi pânza freatică ridicată, n-a fost uşor de construit metroul. Multă lume susţinea că nu se va putea construi metrou în Bucureşti, dar s-a construit, totuşi, prima porţiune de la Semănătoarea la Timpuri Noi, prin tranşee deschise. Galeria foto atasata am inclus din arhiva personala si o fotografie din 1975 , an cand au inceput primele lucrari ale liniei de metrou Est-Vest , in dreptul Podului B.P.Hasdeu . In partea stanga se vede cladirea Facultatii de Chimie ( imobil cazut la cutremurul din 4 martie 1977 )….
Autor: Bodea Alexandru
Data adaugarii: 21 Nov 2014
Numar fotografii: 15