Home » Saptamana aceasta » Saptamana 40-2014 » INTRE DOUA GARI ALE BUCURESTIULUI

Informatii galerie foto:

Nume: INTRE DOUA GARI ALE BUCURESTIULUI
Descriere: La coborarea din mijlocul de transport in comun , am vazut ce a mai ramas din fosta Fabrica de Bere “GRIVITA” , care se numea iniţial "Luther", si era amplasată în zona Gării Basarab din Bucureşti. A fost construită în anul 1869 de un industriaş german Erhard Luther fiind una dintre primele fabrici de bere din Bucureşti şi din România. Peste câţiva ani fabrica a devenit furnizor al Curţii Regale a României. Dupa moartea lui Erhard Luther (1890), fabrica rămâne în grija soţiei lui, Sophia Luther (care se recăsătoreşte cu Dumitru Marinescu Bragadiru, un alt cunoscut fabricant de bere din Bucureşti). În 1905 fabrica a fost vândută fraţilor Czell, nişte afacerişti nemţi din Braşov. Aceştia au păstrat şi profilul societăţii şi denumirea. După Primul Război Mondial, în 1928, fabrica de bere "Luther" realiza a şasea parte din producţia naţională de bere. În anul 1948, după naţionalizarea din perioada comunistă, fabrica "Luther" devine Întreprinderea de Bere Bucureşti - Fabrica "Griviţa". Începând cu anii '70, numele a fost schimbat în Fabrica "Gambrinus". Demolata in mare parte , trei clădiri – mălţăria, orzăria şi corpul administrativ – vor rămâne însă în picioare şi vor fi conservate . Primăria Capitalei a aprobat un plan urbanistic prin care autoriza construirea pe acest teren a unui hipermarket şi a unor clădiri de birouri cu cel mult 14 etaje. Inaugurata pe data de 31 mai 1959 Gara Basarab nu are nicio istorie mai deosebita , a fost construita dupa razboi scopul ei principal fiind descongestionarea Garii de Nord , special pentru trenuri personale de scurt parcurs. Cladirea a fost renovata prin zugraveala si schimbarea acoperisului, dar inafara de asta tot urat arata. București Basarab (în nomenclatorul CFR: București Nord Grupa B, popular Gara Basarab) este o stație feroviară din București situată lângă gara București Nord. Construită în 1959, este folosită exclusiv pentru trenuri personale de scurtă distanță către Alexandria, Craiova, Pitești, Ploiești, Târgoviște sau Titu și este frecvent considerată ca anexă a Gării de Nord, aflată în imediata apropiere. Gara Basarab este servită direct de Metroul din București, prin stația Basarab (Linia M1 și Linia M4 ). Este nevoie de circa două minute pentru a parcurge cei 240 de metri ai pasajului. Iar odată ajunşi la capăt, călătorii pot alege să meargă cu metroul, cu tramvaiul sau cu autobuzul. Trotuarul rulant ce face legătura între Gara de Nord, Gara Basarab şi staţiile intermodale de pe Pasajul Basarab a fost inaugurat in Noiembrie 2013. Trotuarul este acoperit, are o capacitate maximă de 6.000 de persoane pe oră/sens şi este dotat cu senzori de viteză şi de pasageri. Pasajul Basarab, fara doar si poate cea mai mare lucrare de infrastructura urbana din Romania, cu o lungime de aproape 2 kilometri, cu cei doi piloni inalti de 84 de metri si cu cel mai lat pod hobanat din Europa inchide inelul principal de circulatie, redeseneaza panorama Capitalei si transforma o zona murdara a orasului intr-una din cele mai ordonate. S-a renuntat astfel la “pasarela” care exista deasupra liniilor de cale ferata….si s-a adus zona la arhitectura prezentului. Ideea de a inchide acest inel principal de circulatie apare in planurile urbanistilor inca din perioada interbelica , anii '30, iar ideea unui pasaj suprateran in zona garii Basarab a fost mai intai inaintata si discutata prin '89. Dupa caderea regimului comunist, nu s-au mai auzit prea multe despre aceasta idee, cel putin pana spre finalul anilor '90. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat Gara de Nord , s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman–Galați–București–Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare. Gara de Nord este cea mai mare statie de cale ferata din Bucuresti si din Romania. Din aceasta artera pleaca si sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (un numar mai mare de trenuri in perioadele de sezon iarna si vara cand se pun in circulatie trenuri suplimentare spre statiunile de pe litoral si Valea Prahovei). Este deservita de trenuri ale Cailor Ferate Romane, Regio Trans si de trenuri internationale. Ea imita arhitectura Garii de Nord din Paris si poate deveni prin restaurare un obiectiv arhitectonic important (ultima restaurare avand loc in 1997-1999). Gara este capat de linie si are un numar de 14 linii care sunt electrificate si de 8 peroane. In anii care urmeaza , cladirea si peroanele Garii de Nord vor intra intr-un process de renovare , tinandu-se seama de faptul ca reprezinta un monument architectural de referinta al Bucurestiului.
Autor: Bodea Alexandru
Data adaugarii: 02 Oct 2014
Numar fotografii: 30