Home » Saptamana aceasta » Saptamana 26-2014 » PRIN CENTRUL VECHI SI PRIN CENTRUL NOU

Informatii galerie foto:

Nume: PRIN CENTRUL VECHI SI PRIN CENTRUL NOU
Descriere: Kilometrul ZERO al Romaniei reprezinta locul de unde pleaca toate drumurile noastre ... De aici mi-a venit si ideea de a alatura Centrul Vechi cu Centrul nou.. Privitor la Centrul Vechi si mai precis Curtea Veche ,cercetari arheologice de amploare incepute in 1953 au dat la iveala vestigiile fostei Curti Voievodale a Tarii Romanesti la Bucuresti. Existenta resedintei domnesti incepe la sfarsitul secolului al XIV-lea cu o constructie avand fundatii din caramida si o suprafata de cca. 160 mp. Din cancelaria domneasca a acestei resedinte a fost emis documentul din 20 septembrie 1459 care atesta pentru prima data numele de Bucuresti. Ajuns la domnie, Vlad Tepes porunceste construirea la Bucuresti, peste vechea constructie, a unei cetati noi cu ziduri de piatra de rau cu o suprafata estimata de cercetarile arheologice la aproximativ 700 mp. Constructia ridicata din porunca lui Draculea sufera de-a lungul vremii modificari esentiale. Asa bunaoara, domnitorul Mircea Ciobanul transforma vechea cetate intr-un palat cu pivnite vaste, poruncind si ridicarea bisericii domnesti a carei tarnosire se va face cativa ani mai tarziu, in vremea fiului sau Petru Cel Tanar, atribuindu-se hramul Bunavestire. Noua curte domneasca, ajunsa acum la o suprafata de 25.000 mp n-a fost scutita de vicisitudini, ceea ce il face pe Matei Basarab sa porunceasca reconstruirea ei dupa 1670. Alti domnitori - Grigore Ghica, Gheorghe Duca si Serban Cantacuzino - intreprind si ei lucrari de amenajare si infrumusetare a Curtii Domnesti, dar stralucirea i-a fost data de domnitorii Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino (1714-1716). In vremea acestora, palatul domnesc a fost impodobit cu coloane de piatra, cu scara de marmura si picturi, fiind inconjurat de gradini frumoase si ingrijite care au starnit admiratia calatorilor straini pe aceste meleaguri. Mai multe incendii, cutremure ca si jafurile din timpul ocupatiilor straine la care s-a adaugat lipsa de interes a unor domnitori au facut ca palatul domnesc sa se degradeze din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. In aceasta situatie, domnitorul Alexandru Ipsilanti hotaraste ridicarea unei noi curti domnesti pe dealul Spirii, in apropierea Manastirii Mihai Voda, iar nu peste mult timp in 1798, domnitorul Constantin Hangerli porunceste parcelarea ei si scoaterea la mezat, transformarile edilitare acoperind in intregime urmele vechii resedinte voievodale. Scoase la lumina intre 1967-1972 de sapaturile arheologice, vestigiile se pastreaza ca monument in aer liber conservand elemente tehnice de constructive incepand din secolul al XIV-lea pana in secolul al XIX-lea, fragmente ale sistemului de alimentare cu apa, baia turceasca a palatului, decoratiuni arhitectonice exterioare, geometria interioara initiala, picturi murale. Importanta istorica cultural-stiintifica si turistica fac din ansamblul arhitectonic Curtea-Veche Palatul Voievodal un punct de referinta al Bucurestiului. Centrul nou l-am privit de la Muzeul Bucurestiului, si cred ca am reusit sa arat alaturarea vechiunlui de nou.
Autor: Bodea Alexandru
Data adaugarii: 29 Jun 2014
Numar fotografii: 23