Home » Saptamana aceasta » Saptamana 06-2014 » PE STRAZI LATURALNICE

Informatii galerie foto:

Nume: PE STRAZI LATURALNICE
Descriere: Intr-o zi , cand se mai potolise viscolul , am pornit de la Piata C.A.Rosetti , unde am fotografiat atat piata cat si strada Hirsto Botev , incadrate de „munti” de zapada de pe trotuare , apoi am luat-o la pas pe Strada Tudor Arghezi , cautand cladiri de arhitectura deosebita , aflate pe strazile laturlalnice ... Asta cu toate ca daca bulevardele erau „la negru” , pe strazile laturalnice nu trecuse nici un utilaj , mersul pe jos constituind o incercare la care nu se incumeta oricine... Parca totul era parasit,uitat de aceia care se denumesc „edili” de sector sau de municipiu... Si intradevar , intrand in vorba cu oamenii locului , vazandu-ma fotografiind , mi-au spus „sa-i dati la ziar” poate vor veni si pe aici , existand foarte multe imobile nelocuite si astfel trotuarele de la intrare acestora ramanand cu zapada , gheata , polei , dupa cum se modifica vremea ... Mormanele inalte de 2 -3 metri de zapada , inghesuite la marginea drumului mi-au permis totusi cu greu sa ajung la Strada Batistei , strada care porneste de la coltul de Nord-Vest al Hotelului „Intercontinental” si mergand ,pe partea stanga , ascunsa in anotimpurile calde de o vegetatie batrana si de o cladire cu fatada – perete cortina – se afla Biserca Batistei. De la prima vedere, lăcaşul îţi vorbeşte de vechime şi de frumuseţea arhitecturii brâncoveneşti atât de prezentă în Muntenia secolelor XVII-XVIII. Vechimea acesteia se pare că ar fi din vremea lui Matei Basarab şi a lui Constantin Şerban, deci mijlocul secolului al XVII-lea, când va fi fost o bisericuţă de lemn, în jurul căreia se încropea o mahala de la marginea Bucureştilor din acele vremuri.Numele lăcaşului probabil se trage de la pârâiaşul Bucureştioara, care se scurgea dinspre mahalaua Scaune, din spatele Colţei, prin spatele actualului Teatru Naţional, care forma nişte bălţi sau "bătelişti" şi pe al cărui iaz păşteau animalele ce urmau a fi sacrificate de măcelarii care lucrau în această zonă bucureşteană. De altfel, cel care avea să ridice lăcaşul de zid, cunoscut astăzi cu numele de Biserica Batiştei, a fost chiar Manciul, vătaful măcelarilor bucureşteni de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Împreună cu soţia sa, Ilinca, avea să o ofere cultului la 14 octombrie 1764 , fiind sfinţită cu hramurile Sf.Ana, Sf. Cuvioasă Parascheva şi al Muceniţei Paraschevi. Lăcaşul a fost ridicat în formă de cruce, cu abside poligonale în exterior, cu două turle, una pe naos, iar alta pe pronaos, cu rol de clopotniţă şi cu un pridvor deschis format din coloane. În interior, pictura a fost executată în stilul epocii, autorul rămânând necunoscut. Tâmpla, iniţial zidită, a fost înlocuită după cutremurul din 1838, pe la 1850, cu una din lemn. În exterior, lăcaşul este încins în partea superioară de un brâu sculptat şi de ocniţe care conţin medalioane iconografice reprezentând sfinţi. După incendiul din 1847, biserica a fost reparată pe la 1860, după cum se poate vedea în reproducerea de pe acuarela executată în acelaşi an de Carol Pop de Szatmary. Alte reparaţii au fost executate la 1883, 1899 şi 1906, însă fără a se ţine seama de faţada iniţială a bisericii. După 1938 au fost declanşate lucrări de restaurare, prin redarea faţadelor iniţiale şi a scoaterii la suprafaţă a vechii picturi. Abia în anul 2000, Biserica Batiştei a primit înfăţişarea dată de ctitorul ei la 1764. Monument istoric si de arta, biserica a fost initial din lemn, ridicata la 1641, in timpul lui Matei Basarab. Mistuita de incendii, a fost construita din zid de breslasii din centrul cetatii, la 1763. In ultimii ani, stravechiul lacas, purtand hramul Adormirea Sfintei Ana si al Cuvioasei Parascheva, era garbovit de ani si de igrasie, cu pictura afumata si crapata. Pe Str. Batiştei nr. 24 A se afla deasemenea sediul Asociatiei „21 Decembrie” , cladire amintind ca arhitectura de cladirea Palatului Casei de Economii si Consemnatiuni de pe Calea Victoriei.. Privind imprejur am mai gasit binenteles si alte cladiri de arhitectura veche si destul de bine pastrate. Revenind pe bulevardul Nicolae Balcescu , am constatat zapada mult mai bine curatata , precum si prezenta in dreptul „ Km 0 ” al unor manifestanti si grevisti ai foamei veniti de la Pungesti impotriva intentiei de explorare si exploatare gazelor de sist prin metoda de fractionare hidraulica – metoda discutabila tehnic si provocand daune mediului . Astfel trecutul se imbina cu prezentul , problemele trecutului cu problemele prezentului...
Autor: Bodea Alexandru
Data adaugarii: 07 Feb 2014
Numar fotografii: 30