Home » Saptamana aceasta » Saptamana 42-2013 » CASE PE CALEA PLEVNEI_2

Informatii galerie foto:

Nume: CASE PE CALEA PLEVNEI_2
Descriere: Cele mai multe clădiri de pe Calea Plevnei datează de la începutul secolului XX şi prima jumătate a sa, având valoare arhitectonică, ceea ce face ca ele să figureze pe Lista monumentelor istorice. Este cazul celor două biserici aflate în acest perimetru (Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena", construită în 1785, şi Biserica "Sf. Gheorghe" - 1906). Tot pe această stradă se află şi două din cele mai importante spitale ale oraşului: Spitalul Militar şi Spitalul Witing, a căror construcţie a început la sfârşitul secolului XIX. Tot din această perioadă datează şi Fabrica de pâine, ca şi fosta Manutanţă a Armatei. Aflata pe Calea Plevnei la numarul 54 , casa „Profesor Nicolae Clinciu” , inscrisa in lista Monumentelor Istorice din Romania , clasificat cu numărul B-II-m-B-19399. Casa „Profesor Nicolae Clinciu” , avand parter şi etaj, cu balconul de fier forjat şi intrarea spre curte, avînd spre stradă o terasă îngustă, ferestrele fiind încununate de ornamente de stuc, se prezintă ca triumful unui burghez de primă generaţie. Nimic, totuşi, din prostul gust agresiv al parveniţilor. Dimpotrivă, corpul A, deci clădirea veche, are aspectul elegant „belle époque“. Dar este părăsită şi încuiată, cu lanţ şi lacăt la poartă, cu o pînză jegoasă întinsă peste grilaj ca să ascundă ce e înăuntru. Să fie oare în curs o acţiune de revendicare sau noul proprietar n-a găsit încă mijloacele de a începe restaurarea pe care o merită această frumoasă casă? Să nu aştepte prea mult! Dar Calea Plevnei poate fi considerată şi o stradă a profesorilor şi literaţilor, dat fiind că aici şi-au avut locuinţele, adesea construite cu mijloace proprii, unele dintre cele mai importante personalităţi culturale ale perioadei: Gh. Popa-Lisseanu, istoric, filolog şi arheolog, poetul George Coşbuc şi Ion Clinciu, unul din cei mai reputaţi profesori de istorie ai perioadei. Către acest din urmă imobil, aflat la numărul 54 al Căii Plevnei, se va îndrepta atenţia noastră, dat fiind că el poate constitui obiectul unui "studiu de caz", avându-se în vedere valoarea arhitectonică, dar şi "mica sa istorie". De altfel, personalitatea profesorului Clinciu şi a casa sa au atras atenţia cercetătorilor. A fost construită pentru Ion Clinciu, care era cumnat cu Popa-Lisseanu fiindcă luaseră două surori, fiicele unui colonel de intendenţă, iar fratele lor, generalul de corp de armată Paul Angelescu, a fost ministrul Apărării Naţionale în 1934-1937. Clinciu a fost toată viaţa profesor de istorie, la acelaşi liceu ca şi Popa-Lisseanu. Cînd şi-a început el cariera, în 1889, „Ghe. Lazăr“ nu era decît gimnaziu şi funcţiona într-un local modest, în curtea bisericii Sf. Gheorghe Vechi; clădirea în care se găseşte astăzi s-a inaugurat un an mai tîrziu. Cei doi cumnaţi asociaţi au întemeiat în 1892 Institutul de Băieţi Clinciu-Popa, care, sub firma Liceul Francez-Român, a fost în fruntea învăţămîntului particular bucureştean timp de 24 de ani, pînă la desfiinţarea sa de către autorităţile de ocupaţie germane. În autobiografia sa, Clinciu declară cu mîndrie: „am construit casă în Bucureşti, vilă la Bran şi o cramă admirată de multă lume la Vadu Săpat“. Această autobiografie a fost descoperită şi editată de dna Ioana Popescu în volumul Arca lui Noe. Autorul, care scria în 1936, se născuse în 1864, la Poarta-Bran, în acelaşi judeţ Făgăraş de unde era originar şi Popa-Lisseanu. Există un alt motiv în virtutea căruia ne îndreptăm atenţia asupra acestei case: este unul din puţinele imobile ale Bucureştilor în care se mai păstrează elemente de interior, bineînţeles din lemn, între care o impozantă scară, realizată în unul din cele mai importante ateliere ale Europei pentru asemenea artifacte, de la Interlaken (Elveţia), şi uşi frumos împodobite.
Autor: Bodea Alexandru
Data adaugarii: 24 Oct 2013
Numar fotografii: 25