CASE PE CALEA PLEVNEI _1
Informatii galerie foto:
Nume: CASE PE CALEA PLEVNEI _1Descriere: Incep astazi sa decupez mai ales pentru aceia care iubesc Bucurestiul si trecutul sau , amintiri ale chipului Caii Plevnei , ulita numita in trecut "Podul de pamant". Fosta mahala n-a cunoscut nici alaiurile domnesti ca Podul lui Serban Voda, nici stralucirea vitrinelor frantuzesti ca Podul Mogosoaiei. Pe Podul de Pamant nu exista decat o singura bacanie. Doar cei ce pazeau ordinea obstei isi mai trimiteau pe acolo arnautii si dorobantii cand se pornea vreo galceava in gradina lui Giafer (carciumar turc) , la carciuma lui Pastrama ori la cea a lui Nichifor de langa casa Procopoaiei, aminteste autorul cartii "Vremuri vechi bucurestene". Calea Plevnei, secolul al XVIIII. Dambovita batea in coasta ulitei care nu ducea nicaieri... Nicaieri, fiindca iesind afara din oras te infundai intr-o stransura de bordeie si sfarseai in codrul care dadea ocol Bucurestiului. Batranii i-au zis "Pod", apoi "Pod de pamant". Cand dorobantii ne-au adus pe steagurile lor independenta, a fost botezata Calea Plevnei. Istoria sa a fost "cusuta" de Dambovita. Candva, Podul de Pamant nu era decat un drum lung si nesigur, croit de carele de lemne ce aprovizioanu targul. Legandu-si soarta de cea a garlei, drumul serpuia tinandu-se strans de vadul ei , in umba luncii printre viroage si gropi. Inecat si gatuit de noroaiele Dmabovitei, drumul isi tot muta firul pe unde apuca. Nevoiti sa-si croiasca poteci pe de laturi , oamenii au transformat oropsita ulita in cea mai larga artera a Bucurestilor vechi menita sa intre in istoria orasului ca "ruda saraca' a marilor "Poduri domnesti" Mogosoaia, Serban Voda, Calitiei. Calea Plevnei poate fi considerată şi o stradă a profesorilor şi literaţilor, dat fiind că aici şi-au avut locuinţele, adesea construite cu mijloace proprii, unele dintre cele mai importante personalităţi culturale ale perioadei: Gh. Popa-Lisseanu, istoric, filolog şi arheolog, poetul George Coşbuc şi Ion Clinciu, unul din cei mai reputaţi profesori de istorie ai perioadei. În autobiografia sa, profesorul Ion Clinciu declară cu mândrie: "Am construit casă în Bucureşti". Şi, într-adevăr, avea de ce să se mândrească cu casa sa, în bună măsură tipică pentru acest gen de imobile, aflată de aceea pe Lista monumentelor istorice. Într-adevăr, construită în anii primului deceniu al secolului trecut, această "gospodărie", care conţine, în afară de aceea centrală, încă una destinată servitorilor şi altor necesităţi, acoperă, în total, o suprafaţă apreciabilă de 1.210 mp. Clădirea centrală, cu parter şi etaj, cu aspectul elegant "belle époque", are o terasă şi balcoane din fier forjat, împodobite cu ornamente de stuc. În general, face o impresie de echilibru, fără a denota gustul îndoielnic al intelectualilor de primă generaţie. Există un alt motiv în virtutea căruia ne îndreptăm atenţia asupra acestei case: este unul din puţinele imobile ale Bucureştilor în care se mai păstrează elemente de interior, bineînţeles din lemn, între care o impozantă scară, realizată în unul din cele mai importante ateliere ale Europei pentru asemenea artifacte, de la Interlaken (Elveţia), şi uşi frumos împodobite . …Ne întrebăm "Pentru cât timp?" vom mai avea prilejul să ne bucurăm de frumuseţea exterioară şi interioară a acestei case, dat fiind că, după tot felul de avataruri prin care a trecut (naţionalizată, revendicată, redobândită de familie, pusă în vânzare), ea a început "să obosească", în lipsa unor lucrări de restaurare pe care le-ar merita… „Podurile” cele mai importante din Bucureşti au fost: Podul domnesc al Uliţei Mari (ce pleca din faţa Curţii domneşti şi ajungea până la Târgovişte), Podul cel Mare sau podul lui Şerban Vodă (azi Calea Şerban Vodă), Podul Calicilor (Calea Rahovei de azi), Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei de azi 5), Podul de Pământ (Calea Plevnei de azi). Primele străzi erau „poduri mari, domneşti”, în timp ce ultimul nu avea decât, aşa cum îi spune numele, pământ bătut, amestecat cu pietriş şi moloz.
Autor: Bodea Alexandru
Data adaugarii: 18 Oct 2013
Numar fotografii: 30